Coordonate geografice

  Coordonate geografice

DN 18, km 125; 47o 75' latitudine nordica si 24o 40' longitudine estica. Orasul este situat în estul judetului Maramures, în sud-estul Depresiunii Maramursului, între râurile Viseu si Wasser, de o parte si de alta a acestora si a afluentilor care patrund adânc între coastele dealurilor si muntilor, la 30 km de Pietrosul Rodnei (2.305 m) si 40 km de Vf. Pop Ivan (1.937 m) din Muntii Maramuresului

Limite geografice: N - Ucraina, S - comuna Sacel, E - comuna Moisei, V - comunele Viseu de Jos si Poienile de sub Munte.

Suprafata: 44.000 hectare, din care 36.000 ha padure si suprafata forestiera.

Clima: temperat continentala

Orasul Viseu de Sus: depresiune îngusta, asezat în zona de trecere de la muntii de origine vulcanica si sedimentate cutate ai Tiblesului la cei de încretire ai Maramuresului si Rodnei, formati din sisturi cristaline. Izvoarele de ape minerale existente chiar în oras evidentiaza o fosta activitate vulcanica, iar zacamintele bogate în polimetale de pe Valea Waserului sunt marturie a unor vechi eruptii vulcanice.

Culoarul Viseului, principala axa de circulatie maramureseana, este marginit la E de treapta unor munti de flis de mica înatime (1.100-1.200 m) care formeaza bordura marilor înaltimi ale Muntilor Maramuresului care depasesc 1.900m (Pop Ivan, Farcau, Mihailescu). La V culoarul este delimitat de culmea Viseului alungita între Viseu si Iza, alcatuita din formatiuni ale flisului paleogen cutat, dar de mica altitudine(600-700 m). Aproape de varsarea Viseului în Tisa, valea se îngusteaza în defileu. Cele doua râuri au terase foarte dezvoltate: 1-terasa parc, între râuri unde este asezat orasul; 2-terasa poduri, pe dreapta: 35 m înaltime fata de nivelul râurilor, se continua pâna în Viseu de Jos; 3-terasa Arsita, pe stânga, mai înalta.

Reteaua hidrografica:

Râul Viseu izvoraste din Muntii Rodnei, sub pasul Prislop, la 1409 m altitudine. Se formeaza din izvoarele si pârâurile Viseut, Fântâna si Cisla. Are 77 km lungime si se varsa în Tisa la 330 m altitudine în localitatea Valea Viseului


Râul Wasser izvoraste din Muntii Maramuresului, se formeaza din izvorul Boului si izvorul Albi. Are 62 km lungime, este cel mai important Munceiiafluent al Viseului cu debit mai mare decât acesta.

Trasee pe Vaser:

1. De la statia Novãt, se merge pe traseul Ihoasa, Râpi (pe linie ) pânã la Rosu, se urcã preluca lui Gotan, Picioarele Gradului, vf. Toroiaga, vf Tiganu, se trece la Macârlãu (pe Valea Vaserului). Traseul este de 2 zile, cu noapte la Rosu (în cort).
2. Poiana Novãt, se urca pe Greben (cam 3 km), urmeazã culme Obcioarei, se coboarã cam 2 km pânã la borcut, apoi se urca 2-3 km pânã la bãi la Novicior. Aici erau bãi încã de pe vremea Austro-Ungariei (acum sunt abandonate). La bãi este o cabanã a ViseuForest. De aici poti veni la statia Novicior, la linia feratã(5-6 km).
3. Din Poiana Novãt pe vf. Greben si retur , circa 7 ore.
4. De la Novicior bãi la Plaiul Popii (4 km), urci la Preluca Pipei si apoi cobori la statia hidrometricã de la Fãina.
5. De la statia Botizu (unde se poate ajunge cu trenul), se urca vreo 3 km pe pârâu pânã la intersectie, de unde o iei la dreapta spre Lutoasa (2-3 km) unde a fost unitate militarã de vânãtori de munte, unitate legatã de numele generalului Leonard Mociunski, bun prieten cu Charles de Gaulle. Din acest loc incã vreo 500 de metri si se ajunge la granita cu Ucraina, unde existã o priveliste extrem de frumoasã cãtre Ucraina si Polonia.
6. De la statia Botiz pe pârâu 3 km ca mai sus, iar la intersectie o faci la stânga, pe drum forestier se urcã pe vf. Bardãu, de unde se vede tot Maramuresul. Aici se poate innopta la stânã, iar a doua zi o iei spre Viseu, pe culme (este drum) trecând pe la vf. Bãita (Cozia), Glâmboaca (cabana IPEG) si cobori în Valea Rea.
7. Traseu de 4-5 zile (vara) de coastã din Viseu-gara CFF: se urcã pe Vaser cu trenul pânã la Comanu (43 km), urcare pe vf. Comanu Mic, Gliganu, Stevioara, Lostun, Fãina, Suligu, Pietriceaua, Lutoasa, vf. Bardãu, Bãita (Cozia), Soimu, coborâre în Valea Rea. Se poate înopta la stâne, se merge pe lângã granita cu Ucraina, traseu de coastã.

Harta Traseului

Scurt istoric al Vaii Vaserului

VALEA VASERULUI

Scurt istoric al Vaii Vaserului
Istoria Vaii Vaserului nu poate fi disociata de istoria tinuturilor Viseu de Sus, istorie care cu cat este mai mult cercetata cu atat devine mai impresionanta. Valea Vaserului este legata in primul rand de exploatoarea padurilor din zona, care a fost practicata in mod organizat odata cu aparitia etnicilor zipseri de origine germana, din Zips(Slovacia), casta profesionala cunoscuta ca taietori de lemne si care au fost chemati de catre Maria Teresia pentru a organiza exploatarea padurilor de atunci, propietate regala pe Valea Vaserului.
Anul aparitiei acestei etnii in zona Viseului se presupune a fi 1773.Ca motivatie aceasta etnie a semnat un contract cu puterea regala ca nu vor parasi zona in care au fost adusi, primind in schimb suprafete de teren pt. constructia caselor si alte facilitati care erau acordate in perioada de inactivitate (iarna).Se mentioneaza aceasta etnie in mod special ca fiind nucleul organizatoric al unei exploatari foriestiere organizate, dar pe langa acesti zipseri comunitatea de la acea vreme si pana catre zilele noastre a fost formata dintr-o varietate de etnii, germani,ucrainieni, maghiari, rusi, slovaci, polonezi, evrei si bineinteles romani, care au format o comunitate extrem de harnica,linistita si extrem de unita, legandu-si existenta in mod exclusiv de aceasta Vale a Vaserului (etimologic denumirea de Vaser deriva de la Vas-ẻr =artere,vene de fier,cu trimitere probabil catre mineritul mai vechi din zona sau existenta apelor minerale de pe aceasta vale - este o ipoteza, alta ar fi –Waser in germana=apa).
Lemnul a fost exploatat si transportat la inceputuri prin practicarea plutaritului, care era foarte bine organizat pe raul Vaser, unde bustenii erau taiati cu ajutorul topoarelor, corhaniti pe jgheaburi cu apa, adunati cu ajutorul stavilarelor construite de-a lungul vaii in zonele Macarlau si Faina iar de aici se formau plute in grup de cate 4-5 persoane care erau aduse pe apa Vaserului pana la confluenta cu raul Viseu, unde, mai departe se formau convoaie de plute depasind cantitatea echivalente a 100 de vagoane, care luau calea Tisei si a Dunarii. Aceste imense convoaie erau conduse de doar trei oameni, care se schimbau intre ei in mod continuu. Plutasii de pe Waser au fost predecesorii vestitilor plutasi ai Bistritei. Acest sistem de transport cu ajutorul plutaritului a continuat pana in 1918, cand zona Tisei a devenit zona de granita iar activitatea tinuturilor Viseului a fost practic blocata. Acest blocaj a durat aproximativ 10-15 ani, perioada in care majoritatea oamenilor si-au reorientat activitatea catre domeniul agricol (plecand in zona Banatului).
In 1929 puterea regala a hotarat reluarea activitatii de exploatoare a lemnului. Astfel au fost adusi specialisti de la Cernauti, cu ajutorul carora a inceput constructia unei fabrici de cherestea si instalarea unor gatere a caror caracteristica consta in faptul ca erau independente din punct de vedere energetic, adica 4 gatere functionau pe baza de abur (cazanele au fost aduse din portul Constanta), folosindu-se in arzatoare rumegus, care printr-un sistem ingenios era introdus in cazan chiar in timpul taierii

Valea Vaserului

Trezinele

Biserica de la Faina

Se gaseste si peste :)

Intrare in tunel

Batrana Mocanita